În avion, II

Tocmai am aflat că astă-seară trec pe deasupra Bucureștiului. Mă simt foarte ciudat … acolo atât de aproape de voi, și totuși nu vă voi putea vedea. Voi goni mult prea repede.

Mă doare puțin, pentru că mi-e dor, mi-e foarte dor de voi. De … casă. Îmi este dor de relaxarea pe care o simt în locurile acelea. Îmi este dor de contrastul dintre liniștea din mine și zgomotul din jur, în timp ce mă plimb trubadur pe străzi. Îmi este dor de micile fragmente de frumusețe care răsar neașteptat și îmi zâmbesc. Acasă.

Și îmi este dor de voi, fiecare cu felul lui de a înghiți în sec, a privi cu ochii umflați în jur și a spune din suflet, modest „lasă mă, că merge”. Îmi este dor de frumusețea spiritului din noi și al nostru, care demascată atât de pur și intens radiază. Dragoste.

Dragoste pentru oameni, cu toate măștile și adevăratele lor fețe. Dragoste pentru amalgamul cald din sufletele noastre. Dragoste pentru amalgamul ăsta de oraș cu atâtea suflete. Dragoste pentru viață, acră sau dulce. Dragoste pentru viață, pentru că este.

Abia aștept.

Inima îmi pulsează, tare. Tocmai am trecut de voi. Crângașiul și Militariul au fost pe stânga. Eu am fost deasupra Giuleștiului. Eu nu v-am văzut, nici voi pe mine. Dar mi se spune totuși că s-a întâmplat. Vă vine să credeți că am fost atât de aproape?

Fiecare loc unde trăiesc își are propria parte în sufletul meu. De aceea îmi sunt importante locurile. Ducându-mă acolo, mă duc direct în suflet.

_______________________________________________________________

Toate acestea au fost scrise inițial pe o „sickbag”. Pentru mine mai degrabă o „homesick-bag”. Da, îmi este un dor nebun de casă.

Punga apoi a fost băgată, pentru păstrare, într-o carte de Cioran. Se poate ceva mai pervers?

Menționez că atât la dus, cât și la întors, Bucureștiul a fost singurul oraș de pe hartă marcat cu roșu. Semnele se pare că există peste tot. Voi credeți în ele?

One Reply

  • homesick-bag :))
    semnele exista! si in acelasi timp nu exista. in afara noastra ele nu exista.
    la fel ca “acasa”… acasa e unde esti tu insuti. daca tu esti aici, e pentru ca asa alegi de fiecare data cand nu te regaseshti, alegi sa crezi ca de fapt te afli la Bucuresti.
    Abia astept sa te vad! imi lipsesti
    Alina

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

code